Talvez já seja a hora

Talvez já seja a hora do tempo que derrama
Das árvores a fronde que um dia reluzira
E olhemos o passado tranquilos e sem drama
Já quando a sua sombra em nós dói e suspira.

E sem humilhações e sem orgulho vão
Lembremo-nos de noite do quanto a vida quis
e olhemos os rabiscos na pedra pelo giz
em que depôs seus passos a frágil confissão.

De dia apequenados, de noite acesos astros
Condenados à cruz, grandiosos ou pequenos
Pastores de crisântemos, profetas de somenos
Sobre nós eram águias, pelos céus de alabastros.

Se os nossos pés sangraram nas vias espinhosas
Por que tudo o que era transformar em tristeza?
É frio, mas se em casa há uma fogueira acesa
Serão as nossas almas pousadas calorosas.

Recolhamos as cinzas extintas nos altares
E lhes demos de novo o fogo revivido
Espalhando-as, sementes, a futuros pomares  
Esperançando o fruto tardio, entristecido.                                                                              






                                                       





Poate că este ceasul

Poate că este ceasul, de vreme ce scoboară
Din arbori toată frunza ce-a fost şi strălucit,
Să ne privim trecutul în faţă, liniştit,
Când urma lui de umbră începe să ne doară.

Şi, fără umilinţă şi fără de mândrie,
Să ne-amintim în noapte de noi, din fir în fir,
Şi să privim zigzagul, pe stânci, de tibişir,
În care-şi puse pasul fragila mărturie.

O zi mărunţi, o noapte aprinşi cu foc de aştri,
Când răstigniţi, când slobozi şi mari şi-adesea mici,
Păstori de crizanteme, profeţi pentru furnici,
Deasupră-ne vulturii pluteau în cer albaştri.

Şi de ni-s rupţi genunchii de căile spinoase,
De ce pentru-ntristare să fie tot ce-a fost?
Nu-i toamnă? Să ne facem din noi un adăpost
Şi s-adunăm deşertul, la cald, pe lângă case.

Să luăm cenuşa stinsă pe vechile altare,
Să-i dăm din nou văpaia şi-un fum mai roditor.
S-o-mprăştiem, sămânţă, pe şesul viitor,
Nădăjduind culesul târziu, cu întristare.


Poema de Tudor Arghezi (1880-1967) sobre a chegada do "outono" em nossas vidas. Autor de uma obra significativa, Arghezi é considerado poeta de primeira grandeza na Romênia e está traduzido em vários idiomas pelo mundo.